Îmi place marketingul pentru că e o materie curioasă, care pune sub semnul întrebării ceea ce se ia drept firesc. Încearcă să descopere legități sau reguli în tot ce ține de natura umană și să găsească explicații logice pentru ceea ce, cu ochi neinițiat, ar putea părea irațional.
Cine s-ar fi gândit că vom ajunge să trăim vremuri când oameni absolut necunoscuți, cu sau fără merite, ar putea deveni populari peste noapte, iar spațiul internautic va răsuna de ”prostia”, ”scandalul” sau, mai rar ”fapta deosebită” care i-a scos în evidență?
Cel mai bizar caz ar părea cel din Rusia cu Sveta din Ivanovo, o fată mai naivă care din întâmplare a acordat un interviu în metrou despre reformele lui Putin.
Expresia ”vot eto vsio” spusă de ea s-a extins în rândul publicului larg și fata a devenit renumită. Pentru spațiul nostru exemple similare ar fi fenomenul Pavel Turcu, Șefa aparatului și mai nou, reprezentanta noastră la Miss World 2013 vorbind în engleză. Ceea ce au știut însă rușii să facă și nu reușim noi e să profite de ”faima” acestor personaje. Sveta din Ivanovo, a fost vopsită într-un blond fără gust, i s-au scos în evidență formele dolofane, a adoptat un nume sugestiv – Kurițina – și a devenit … jurnalistă cu emisiune despre vedete, desigur, în care se remarcă prin întrebări stupide. Ceea ce ar părea o absurditate la prima vedere, are însă în spate un studiu serios al consumatorului postmodernist, care are nevoie să i se confirme că trăiește vremuri ale superficialității în toate. O strategie de marketing formulată profesionist și iată proiectul din care se poate de scos aur și rating cât te ține creativitatea.
fabrica de creat vedete la noi
Nu se prea obișnuiește la noi, dar în țările Occidentului, la marketingul de promovare recurg nu doar vedetele, dar și oamenii politici. Adresările lor la un anumit segment al electoratului, cuvântările, ceea ce spun și fac în privat nu sunt deloc întâmplătoare. Există un scop și se urmărește un rezultat. La noi, încercări am observat în promovarea politicianului Vlad Filat și al lui Vlad Plahotniuc. Acestea se lovesc însă în permanență de scandaluri, care nu-i pun în cea mai bună lumină. Să fie inconsecvența, discrepanța mare dintre imaginea promovată și adevărata personalitate sau anti-propaganda la mijloc?
Nici vedetele autohtone nu se evidențiază prin scheme de marketing remarcabile. Prezența permanentă în vizorul publicului cu noutăți, fotografii și diverse istorioare de rutină – cam atât. Mi-aș putea explica aceasta prin faptul că societatea autohtonă încă nu a ajuns la statutul de consumator postmodernist în adevăratul sens al cuvântului, ceea ce nu este neapărat rău. Dar impresia generală e că la noi se crede că doar meritele personale și nu cele cultivate sau ”create” aduc faima. Deși, există și posibilitatea că promovarea autohtonă e bazată mai mult pe intuiție și nu pe date statistice transformate în avantaje.
poate fi faima măsurată?
Marketologii din întreaga lume spun că da și utilizează un întreg set de instrumente pentru aceasta. De la indicele de măsurare a popularității, prin care se poate determina la ce nivel de simpatie se situează o persoană în percepția auditoriului – de la cel mai preferat, până la ”nici n-am auzit de el”. Urmează apoi sondajele, prin care se pot obține date mai calitative despre încredea pe care o inspiră, capacitățile de comunicare, stil, etc. Mai sunt luate în considerație ratingurile, dar și metodele ”folclorice” – de câte ori a apărut în presă, numărul de accesări ale site-ului, numărul de fani pe rețelele sociale sau chiar și de e-mailuri.
Cel mai important studiu după părerea mea în promovarea vedetelor și oamenilor politici din Moldova, ar fi cel al auditoriului – al publicului care este deja loial și a celor care ar avea nevoie de un motiv pentru a acorda atenție și a se înscrie în rândurile simpatizanților. Analiza demografică ar oferi o imagine clară despre sexul, vârsta, locul de trai, statutul social etc. S-a demonstrat și, putem constata și singuri, că spectrul de interese și preferințe pot să difere. Ceea ce prinde la femei, nu este valabil și pentru bărbați. În plus, vârsta are și ea un cuvânt de spus când luăm decizii. Tineri fiind suntem înaripați de idealuri și credința că avem o viața înainte pentru a deveni tot ce ne dorim. Cu timpul, devenim mai puțin impulsivi, mai nostalgici după anii trecuți deja, mai greu de manipulat și chiar și interesele noastre devin mai mature. Analiza psihografică ar ajuta la sesizarea poziției, valorilor și stilului de viață al auditoriului. Iar concluzia pentru acest paragraf lung este că noi, consumatorii, mai ales în condițiile postmoderniste suntem în continuă schimbare și nu putem fi momiți în permanență doar cu strategii clasice. Avem nevoie să fim studiați și să ni se ofere ceea ce ar corespunde intereselor noastre.
4P sau omul ca produs
Se aplică în fabrica de faimă, dar și în viața personală, până la urmă. În relațiile interumane, omul poate fi privit, și este în tratat astfel în industria de producere a popularității, ca un produs sau brand, pe care pot fi aplicați cei 4P din marketing.
Produsul e omul în sine. Dar nu doar ca ceea ce a primit din naștere. Până la urmă, suntem suma a ceea ce am învățat, acasă sau de la alții, am văzut, experimentat și a intereselor noastre. Plus – rolul pe care alegem să-l jucăm în societate pentru a ne integra și afirma. Unii aleg să fie cetățeni pasivi, care-și trăiesc viața. Alții – persoane social active care se implică, hipsteri, fete sau băieți stilați, intelectuali, muncitori sau oameni faimoși. Domeniul și modalitatea țin deja de alte laturi ale 4P.
Prețul este valoarea pe care noi o punem în noi înșine – preferăm să fim executori sau lideri, actori principali sau din umbră – prețul pe care sunt gata să-l pună alții în noi (investițiile de creare a unei vedete, de exemplu), și cel pe care suntem gata să-l plătim noi înșine pentru a corespunde rolului social ales. Timpul pe care îl investim pentru citit, aflarea noutăților, studiat de gadget-uri, înfrumusețat în fața oglinzii, dezvoltarea talentului sau întâlnit cu electoratul.
Plasarea ar fi modul în care ne prezentăm în relațiile cu ceilalți. Modul în care vorbim, ceea ce spunem, ”ambalajul” și stilul de comportament ales.
În final, Promovarea e ceea ce facem ca să rămânem sau să ieșim din anonimat. Acțiunile pe care le facem pentru a forma și menține în percepția celorlalți imaginea și rolul social ales.
În strategiile de formare a popularității fiecare dintre elementele 4P este flexibil, este modificat, ajustat sau schimbat totalmente după cum cere ”piața”, adică noi, consumatorii. La fel, se poate face și în viața de zi cu zi. Până la urmă, fiecare dintre noi își face vrând-nevrând PR-ul. Depinde doar cât de departe vrem să ajungem. Societatea postmodernă e mai deschisă ca oricând.
