De cele mai multe ori, brand de țară este perceput ca un set de acțiuni de promovare direcționate exclusiv spre publicul extern — turiști, investitori străini, locuitori care au plecat definitiv din țară. Efectul unuibrand de țară reușit în acest caz ar consta în:
- influxul de doritori de a investi în Moldova,
- de a procura produse moldovenești,
- de a vizita Moldova.
Dar cum rămâne cu națiunea ce-și vrea țara promovată? Chiar nu are nici un rol?
Poate deveni o țară populară pentru alții, fără ca cei care trăiesc acolo să creadă în ea? Sau mai simplu. Cât de convingător e un vânzător atunci când laudă un produs de calitățile căruia nu este nici el sigur? Fără latura internă, brand-ingul e, practic, o casă construită pe un vacuum în loc de temelie. Prin urmare, nu din exterior, ci din interior ar trebui să pornească acest proces. Iar semnele unui brand de țară reușit, pe intern, ar fi o națiune unită, un popor care se mândrește de faptul că trăiește în țara sa.
În anii care au trecut, moldovenii, probabil, nu prea au avut timp pentru alte gânduri decât cele materiale, despre ziua de mâine. Dar, posibil, a venit momentul să ne gândim și la alte lucruri, ce țin de hrana spirituală? De exemplu, ideea națională. Dar nu în termeni de etnii sau limbă pe care o vorbim sau alte lucruri care dezbină societatea. Ce-ar fi să privim lucrurile din perpectiva unității? Ce anume ar putea să ne unească? Ce ne-ar face să ne mândrim de țara în care trăim?
Pentru mine, ideea națională ar însemna încredere venită din OPORTUNITATEA unui viitor sigur. Sună pompos, dar imediat explic ce am în vedere.
Oportunitatea populației…
- de a obține în sfârșit rezultate, nu doar promisiuni de noi începuturi. Mai exact, pentru posibilități reale de a reuși acasă, fără a emigra peste hotare. Înțelegeți prin aceasta situație politică și economică clară și eficientă.
- de a beneficia de educație de calitate, recunoscută și respectată, care oferă tânărului specialist nu doar o diplomă.
- de a fi motivată să investestească în țară, prin crearea a ceva productiv, fie că e vorba de o afacere sau de executarea sarcinilor de serviciu în calitate de angajat. Să-i zicem țara lucrului bine făcut.
- de a-și dori să-și cunoască țara, geografic, prin călătorii, dar și cultural, prin descoperirea oamenilor iluștri, a istoriei, tradițiilor ce o definesc
- de a fi mândră să-și primească oaspeții cu bucate tradiționale și un pahar de vin și de a fi prietenoasă în aceeași măsură în care scriu cărțile și se autodefinește fiecare dintre noi.
Oportunitatea oamenilor de afaceri…
- de a dezvolta afaceri într-un mediu cu reguli clare, ce sunt respectate de către toți
- de a diversifica destinațiile de export
- de a dezvolta industrii de nișă, distincte, ce produc ceva util, ce nu produc alții
- de a diversifica domeniile de producție ce ar putea fi mai intense din punct de vedere al tehnologiilor și valorii adăugate.
Mulți vor spune că acestea sunt niște gânduri utopice. Dar eu cred în forța greutăților de a motiva spre mișcare și schimbări pentru atingerea obiectivelor. Chiar dacă par imposibile la început.
Eu cred în faptul că acum e timpul potrivit, și suntem pregătiți, să transformăm în oportunitate situația actuală. E timpul să cerem noutăți pozitive în mass-media, cu exemple că și în Moldova se poate să fie bine. Să ne dăm interesul să aflăm mai multe despre istoria țării, pe lângă numele lui Ștefan cel Mare. Să cunoaștem și alte atracții ale Moldovei decât cetatea Sorocii, mănăstirea Căpriana și Orheiul Vechi. Să dăm preferință pentru ceea ce e produs acasă, înainte de a opta pentru ceea ce e din afară. Chiar dacă încă nu sunt la fel de bune.
Moda, pe care de regulă o reducem la vestimentație și mașini, ține și de tendințele comportamentale. Inclusiv la nivel de societate. De exemplu, în Moldova acum e în vogă să petreci vacanța peste hotare, să faci studii peste hotare, chiar și cumpărături să faci peste hotare. Nu știu în ce măsură acest fenomen ar putea fi explicat prin termenul de „cultural cringe”, care se referă la sentimentul de inferioritate a unei culturi față de culturile străine, de trecutul sovietic când toate acestea erau inaccesibile sau de banala lipsă a ofertei.
Dar e îmbucurător totuși faptul că primele semne ale brandingului de țară pe intern se fac deja simțite – apar festivaluri cu tentă națională, ornamentele tradiționale intră în vogă. Apar tot mai multe afaceri cu idei și stil de dezvoltare „ca afară” și ținem tot mai des cont de responsabilitatea socială. Ne unim atunci când un simplu om este nedreptățit și insistăm până i se face măcar un pic de dreptate sau când vrem să restabilim un monument istoric sau scuar din oraș. Pentru o schimbare palpabilă, este necesar ca aceste tendințe care acum se întâmplă, să fie extinse la o scală mai mare.
Și aici, cred că moldovenii, ar putea fi influențați pozitiv de unii lideri de opinie care ar porni un trend național de călătorii prin Moldova, de a procura produse moldovenești, de descoperi și povesti ce profesii pot fi studiate în diferite instituții din Moldova (aici mă refer în primul rând la colegii și școlile profesionale).
Și această oportunitate, această încredere că noi înșine putem face o schimbare, este mesajul care ar putea să ne ajute să promovăm țara și peste hotare.
