Cum se face că o bună parte din inițiativele de rebranding nu sunt duse până la capăt? Nu ezităm să promovăm produsele “Made in Moldova”, dar cît de des le folosim? Cîtă încredere avem în ele? Cum putem transforma un brand local în unul cu care să ne mândrim?
Eu imi spăl părul cu șampon Viorica.
Tu îți speli părul cu șampon Viorica.
El/Ea își spală părul cu șampon Viorica.
Ce este Moldova, ca brand, pentru străini? Care este poziționarea și USP? Cât de bine o cunosc, ce anume știu ei despre țara noastră, de ce ar veni să ne viziteze – fiecare detaliu din experiența sau potențiala experiență a turiștilor, oamenilor de afaceri, angajaților veniți în deplasare, etc. merită a fi luat în considerație pentru a înțelege cum să ne poziționăm în mintea străinilor. Care sunt necesitățile cărora am putea să le răspundem prin oferta noastră?
De cele mai multe ori, brand de țară este perceput ca un set de acțiuni de promovare direcționate exclusiv spre publicul extern — turiști, investitori străini, locuitori care au plecat definitiv din țară. Efectul unuibrand de țară reușit în acest caz ar consta în:
A promova un produs este foarte simplu, ai pus un banner online, ai facut niste facebook ads sau spot publicitar la TV. Insa putini inteleg ca promovarea este doar un element din toata strategia de marketing, care presupune mult mai mult lucru, si cel mai greu de fapt, înainte de a incepe să promovezi un produs.
Cine nu știe care ”ciocolată se topește în gură și nu în mâini”? Corect, e M&Ms! Iar dacă dorim un snack de ciocolată colorat și care nu se topește în mâini – procurăm M&Ms. De fapt, această frază scurtă nu e o simplă expresie dintr-un spot publicitar, e o promisiune a producătorului prin care el ne-a comunicat avantajul său competitiv.
Pentru a continua tema brand-ului țării, îmi propun să vorbim de componenta exterioară a brandului de țară. Despre ce state am putea spune că sunt niște branduri de succes? Precum spuneam anterior – în primul rând, sunt țările care atrag turiștii (aducând și influxul financiar), țările care atrag investitorii (creând locuri de muncă, realizând în viață idei de afaceri) și țările care atrag talentele (capitalul uman adeseori este cu mult mai valoros decât orice altceva).
S-ar părea că noțiunea de brand se utilizează doar în contextul produselor și serviciilor, însă există și personal brand dacă ne referim la imaginea unei persoane, și brand de țară (country brand) – dacă avem în vedere imaginea unei țări. Astăzi îmi propun să vorbim, in stricto modo, despre brandul de țară.
Moldovenii sunt oameni tare buni și cumsecade, dar nicidecum drăguți la interacțiunea cu alți oameni, doar dacă aceștia le calcă pragul casei. Nu suntem drăguți în transportul public, nu ne cerem scuze dacă am călcat pe cineva în transport, pentru că șoferul e vinovat, nu zambim niciodată pe stradă, și dacă vecinii trăiesc mai bine, nu vorbim cu ei, pentru că suntem siguri că au făcut averea necinstit, sau pur și simplu suntem invidioși.
Noi cu toţi cunoaştem despre noţiunea de CSR sau Responsabilitate Socială Corporativă, iar companiile utilizează acest instrument destul de des pentru a promova o imagine pozitivă a acestora, o imagine de companie căreia îi pasă de anumite probleme sociale cu care se confruntă o anumită ţară şi nu doar să îşi vândă produsele.
Noi suntem obişnuiţi, de obicei, să cumpărăm ceea ce a fost produs, în mare parte, în masă, acelaşi telefon mobil, laptop, haine, mâncare, etc., pentru că asta avem pe piaţă. La rândul lor, companiile, preferă să producă în masă (Mass Production) din mai multe motive, costuri, procese standardizate, mai puţină bătaie de cap cu capriciile consumatorilor, producere mai mare, etc.